joi, 8 ianuarie 2009

eu vs eu

Cum puteam sa plang atat de tare incat sa trebuiasca sa ma strangi in brate cum este strans un om nebun de camasa de forta, ca sa imi revin!?De ce plangeam asa, ca de fapt nimic grav nu se intampla si de ce nu puteam sa ma detasez de toate nimicurile si sa vad esenta!?

Acum tu nu mai esti langa mine, eu ma gandesc ca am consumat foarte repede toate lacrimile, ca acum doar ce e cu adevarat grav ma mai face sa vars cate una. Un zambet mi se lipeste de fata de cate ori trec printr-un loc unde am fost impreuna, sau cand dau de un lucru de la tine, si totusi nu-mi mai doresc nimic din ce aveam noi.

Poate am devenit prea transanta, dar mi-e mai bine asa.Totusi ma afecteaza ca nu ma mai inteleg bine cu Andra, ca Gabi s-a schimbat atat de mult, ca imi da o stare de disconfort cand ma duc la ea, ca Ram a tipat aiurea la mine, ca am pierdut-o pe Scumpuca...
Ideea post-ului era alta, deci nu stiu de ce am plecat de la ce am plecat si de ce am ajuns la ce am ajuns...

2 comentarii:

jellyfish spunea...

dupa un timp..e mai bine sa plangi doar din cauza unor lucruri grave..decat sa pui tot la suflet.. asa fii mai tare ! :*

Anonim spunea...

mai facut sa plang!!:((iarta'ma ...stiu ca m-am schimbat ...nus tiu csa intampalt cu mn...te iubesc mult ingeras mik si scump!!!esti o dulceata ...iarta-maaa:(((....si eu mor dupa scumpuca...de ec trebuie sa pierdem tot ...cand se intampla cate ceva rau ....vin toate relele:(((...