Jucam ceva!?!?!?

Am jucat leapsa in copilarie, numai ca noi ii spuneam "atinselea". Oricum multumesc Loredana pentru explicatii si pentru ca mi-ai pasat-o pe blog. Chiar aveam chef de ceva nou, asa ca va invit pe cei curajosi si dornici sa jucati.

Cum!?Pai...eu voi scrie 14 afirmatii despre mine in care se gasesc, evident amestecate, 7 adevarate si 7 false, iar voi le veti separa in functie de cat de bine ma cunoasteti sau bazandu-va pe intuitie.

1. Ma uit la desenele animate;
2. Ma simt implinita doar daca iubesc si sunt iubita;
3. Ma consider o fata foarte frumoasa;
4. Prefer minciuna in locul unui adevar dureros;
5. Nu as refuza niciodata un kinder bueno;
6. Nu sunt o persoana cu prea multa rabdare;
7. Am multa incredere in oameni;
8. Renunt usor daca nu imi reuseste ceea ce vreau sa fac;
9. Mi-e foarte frica de intuneric;
10. Nu imi place sa imi colorez unghiile cu rosu;
11. Culoare mea preferata este rozul;
12. Cel mai mare regret al meu este ca tata nu ma va duce la altar cand voi fi mireasa;
13. Toamna este anotimpul meu preferat.
14. Sunt foarte credincioasa.

Shht,VREAU LINISTE!!!

M-am gandit toata ziua...de ce e atat de greu sa obtii un lucru absolut normal si aparent simplu de realizat!?A innebunit lupul, sau am innebunit eu!?Se transforma lumea si am ramas in urma cu actualizarile, sau asa a fost intotdeauna, iar eu nu am observat!?

Credeam ca toleranta este cea mai buna modalitate de a trai in pace cu tine insuti si cu cel de langa tine, dar nu...cu unii oameni efectiv nu se poate trai, oricata rabdare si bunavointa ai avea. Ma refer la acei oameni care din exces de bunatate si respect fata de tine, renunta la a-ti lua iubitul, chiar daca acesta i-ar cadea la picioare in orice moment. Si de remarcat este faptul ca iti aminteste acest lucru de cate ori are ocazia, cu precizarea ca esti infantila daca te superi.Pai, stii ceva!?Nu ma supar, ba mai mult, ma bufneste un ras sarcastic ascultandu-ti prelegerea.

E mare, mare lucru sa ai langa tine oameni care se bucura cu adevarat atunci cand iti este bine, fiindca majoritatea se lasa coplesita de efectul uimirii si usor, usor invidia si regretele sunt singurele sentimente care le ghideaza cuvintele si actiunile.

Spun un NU hotarat acestor oameni, fara remuscari si cale de intoarcere.

Traiesc, deci iubesc!

Peste tot oamenii sufera din dragoste, se despart, se inseala, se dezamagesc. Cei puternici isi vindeca ranile si o iau optimisti de la capat.Cei sceptici jura ca nu se vor mai indragosti vreodata, ascunzandu-si frica dupa un motto auzit la altii "Iubesti doar ca intr-un final sa suferi!"

Pai care-i rostul sa traiesti daca mai devreme sau mai tarziu moartea iti da tarcoale!?Conteaza ce se intampla intre timp:

-Respirand, asigur oxigen corpului meu.

-Traind, schimb destine si dau nastere altor suflete.

-Iubind, dau sens vietii si tuturor faptelor pe care le include.

Cata nevoie aveam de tine, cat de aproape erai, iar eu umblam in bezna multumindu-ma cu clipe efemere si cu vise ramase vise.Te-ai lasat observat atat de frumos, intr-un moment asa de urat, cand eu credeam ca am sufletul prea obosit din cauza drumului greu, strabatut intr-un labirint al iubirii, dar mi-ai aratat ca inima nu are masura in a darui dragoste.

Nu o sa uit vreodata prima data cand ne-am tinut in brate in linistea calda a unei noptii reci de toamna, primul sarut pe care ti l-am furat, care te-a lasat aproape mut de uimire si care ne-a provocat insomnie amandurora, privirile timide schimbate la facultate, pline de dorinta unei mangaieri sau a unui sarut.

Esti cea mai frumoasa certitudine din viata mea, dar si cea mai mare dorinta.

Leul Christian

Constat cu stupoare ca animalele pot nutri si pastra sentimente mai curate decat oamenii. Ele raman vesnic recunoscatoare daca sunt ocrotite si iubite, insa ati vazut cati copii isi reneaga parintii adoptivi doar pentru ca nu au multi bani, sau cati parinti isi abandoneaza copiii, sau cati dintre voi nu ati intors capul atunci cand ati vazut un coleg pe strada, doar ca sa nu il salutati!?

Ne place sa stam singuri!?Nu cred, eu una urasc singuratatea!? Atunci de ce ne purtam asa, de ce respingem multi din oamenii care vor sa ne fie prieteni si preferam sa ne ascundem sub o carapace a precautiei exagerate!?

Uitam atat de usor lucrurile frumoase, dar in schimb lasam pe cele urate sa sape cat se poate de adanc in sufletele noastre. Uitam ca si noi am gresit si ca am implorat pentru iertare.

Te iubesc...mult!!!

...dar, pot sa te iubesc si putin!?

si raspunsul la aceasta intrebare retorica, relativ intarziata, a fost NU, iar completarea "Te iubesc.te iubesc.te iubesc....si cred ca am spus tot ce simt pentru tine", poate induiosa chiar si cea mai rigida persoana prin simplitatea ei rezonanta.

Oare iubim la fel cum suntem iubiti, oare suntem iubiti cum meritam!?Iubirea se termina inevitabil, la fel ca nisipul din clepsidra timpului, sau este distrusa de factori externi!?

De cate ori in viata iubim?!

Lista continua, e lunga si complicata, insa esenta este foarte simpla. Traiti cu intensitate fiecare clipa atunci cand iubiti si cand sunteti iubiti, macar ca o certitudine ca sunteti vii si simtiti, daca iubirea voastra nu este inaltatoare.

schimbari

M-am saturat de sentimente sufocate de furie si teama, m-am saturat de vorbe inghitite, resimtite pana in stomac, nu mai vreau regrete si pareri de rau, sentimente negative, frustrari, vreau sa ma evite toate acele momente in care ti se inchega simturile.

Am crezut in schimbare, sau cel putin am constientizat nevoia de ea pentru ca ma saturasem de carpit, de peticit, de remediat, pana cand ajunsesem sa nu mai recunosc ce aveam langa mine si sa nu ma mai recunosc pe mine.

Totusi, privesc deseori in trecut si imi dau seama ca imi lipsesc multe lucruri si multi oameni de atunci. Imi doresc sa recuperez, sa schimb, dar cel mai mult mi-ar placea ca faptele noastre sa fie consecinta si materializarea simtirilor noastre. Cred ca astfel, viata ar fi mult mai relaxanta, noi am fi mult mai optimisti si mai siguri pe noi.

Insa, atata timp cat actiunile noastre reprezinta consecinta unor speculatii sau consencinta dorintelor altora, lumea in care traim va ramane o grota in care ne lovim unii pe altii, ca in final sa ne dam seama ca ne-am fi dorit altceva.

Poate e cam tarziu, sau poate prea devreme, dar parca in fiecare peisaj in care incerc sa ma asez, exista crapaturi, goluri, prin care patrunde aer rece.

eu vs eu

Cum puteam sa plang atat de tare incat sa trebuiasca sa ma strangi in brate cum este strans un om nebun de camasa de forta, ca sa imi revin!?De ce plangeam asa, ca de fapt nimic grav nu se intampla si de ce nu puteam sa ma detasez de toate nimicurile si sa vad esenta!?

Acum tu nu mai esti langa mine, eu ma gandesc ca am consumat foarte repede toate lacrimile, ca acum doar ce e cu adevarat grav ma mai face sa vars cate una. Un zambet mi se lipeste de fata de cate ori trec printr-un loc unde am fost impreuna, sau cand dau de un lucru de la tine, si totusi nu-mi mai doresc nimic din ce aveam noi.

Poate am devenit prea transanta, dar mi-e mai bine asa.Totusi ma afecteaza ca nu ma mai inteleg bine cu Andra, ca Gabi s-a schimbat atat de mult, ca imi da o stare de disconfort cand ma duc la ea, ca Ram a tipat aiurea la mine, ca am pierdut-o pe Scumpuca...

Ideea post-ului era alta, deci nu stiu de ce am plecat de la ce am plecat si de ce am ajuns la ce am ajuns...